Ultima realizare ....
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Amplificatorul de putere e realizat dupa o schema clasica la care tuburile au grilele legate la masa. Alimentarea anodica este de 3000V, la filament sint 5V dintr-un transformator separat iar masa flotanta este realizata cu doua diode pentru a nu mai scoate priza la 2.5V, Un artificiu mai rar folosit in YO. Dupa cum se poate observa soclurile nu sint industriale ( scumpe) iar racirea tuburilor este facuta cu o turbina alimentata la numai 6V pentru diminuarea zgomotului si totusi sa ofere o ventilatie buna desi in mod obisnuit tuburile de sticla nu reclama racire fortata. Aerul suflat intra pe dedesubt si este evacuat prin gaurile din jurul tuburilor. Condensatorul din anod este in vid 4-100PpF/ 10 KV, suficient pt. benzile superioare iar pt. 80 si 40 M am folosit doua relee in vid care comuta in paralel doua condensatoare de 100 pF respectiv 50 pF / 10KV Aceste componente destul de scumpe au fost necesare datorita tensiunii mari de anod. Variabilul din antena este obisnuit si nu necesita comentarii. Alta noutate in cazul de fata este releul din antena care este coaxial si are capacitati interne foarte mici implicit pierderi mici lucru necesar in benzile superioare. Conexiunile de RF au fost executate cu cablu RG 223U este un cablu deosebit folosit mai mult in UKW. Tuburile sint QB-3/300 ( SRS 455) Tinind cont de faptul ca montajul este cu grilele la masa se cere o putere de excitatie ceva mai mare practic cu 80 W la intrare am obtinut 650W in 80 m si 540 W in 10 m .
Masuratorile au fost facute cu un watt-metru DRAKE W-4 si o sarcina artificiala de 50 OHM / 1Kw . De retinut ca finalul nu are filtre pe intrare deci excitatia se face printr-un transmach sau tranceiver care are antena-tuner in cazul meu ambele tranceivere au AT incorporat si nu avea sens sa complic inutil montajul. Indicatiile de pe panou si scalele aparatelor de masura au fost realizate pe computer pe autocolanta cu programul MeterBasic.
Amplificatorul de putere e realizat dupa o schema clasica la care tuburile au grilele legate la masa. Alimentarea anodica este de 3000V, la filament sint 5V dintr-un transformator separat iar masa flotanta este realizata cu doua diode pentru a nu mai scoate priza la 2.5V, Un artificiu mai rar folosit in YO. Dupa cum se poate observa soclurile nu sint industriale ( scumpe) iar racirea tuburilor este facuta cu o turbina alimentata la numai 6V pentru diminuarea zgomotului si totusi sa ofere o ventilatie buna desi in mod obisnuit tuburile de sticla nu reclama racire fortata. Aerul suflat intra pe dedesubt si este evacuat prin gaurile din jurul tuburilor. Condensatorul din anod este in vid 4-100PpF/ 10 KV, suficient pt. benzile superioare iar pt. 80 si 40 M am folosit doua relee in vid care comuta in paralel doua condensatoare de 100 pF respectiv 50 pF / 10KV Aceste componente destul de scumpe au fost necesare datorita tensiunii mari de anod. Variabilul din antena este obisnuit si nu necesita comentarii. Alta noutate in cazul de fata este releul din antena care este coaxial si are capacitati interne foarte mici implicit pierderi mici lucru necesar in benzile superioare. Conexiunile de RF au fost executate cu cablu RG 223U este un cablu deosebit folosit mai mult in UKW. Tuburile sint QB-3/300 ( SRS 455) Tinind cont de faptul ca montajul este cu grilele la masa se cere o putere de excitatie ceva mai mare practic cu 80 W la intrare am obtinut 650W in 80 m si 540 W in 10 m .
Masuratorile au fost facute cu un watt-metru DRAKE W-4 si o sarcina artificiala de 50 OHM / 1Kw . De retinut ca finalul nu are filtre pe intrare deci excitatia se face printr-un transmach sau tranceiver care are antena-tuner in cazul meu ambele tranceivere au AT incorporat si nu avea sens sa complic inutil montajul. Indicatiile de pe panou si scalele aparatelor de masura au fost realizate pe computer pe autocolanta cu programul MeterBasic.